" Si am plecat...nu sunt foarte departe...incerc sa nu ma indepartez prea mult, dar ceva e sigur : Ma voi intoarce . Sunt departe de mine, incerc sa gasesc un loc unde sa pot sta linistit...dar nu gasesc pentru ca peste tot e o jungla...si ce sa fac? nu m-as intoarce inca...vreau sa mai caut acel loc unde ; linistea ,curajul,puterea, calmul se inteleg de minune. Am mai trecut pe aici...bag de seama , cred ca m-am invartit in loc sau a trecut ceva timp de cand nu am mai colindat "cararile" astea .
Am cazut de acord cu mine ca pot pleca, am increderea ca ma voi intoarce altfel ...trebuie . Ma uit in jur si ce vad ?..o intindere de egoism , lasitate si invidie , nici nu ma pot ascunde.Aud un strigat de intoarcere..dar raspund cu " Mai stau putin te rog! " ,asa cum raspundeam in copilarie , razgaiat fiind. Simt ca daca as incerca sa pasesc un pic mai apasat pe carare ,as putea fi auzit ...asa ca prefer sa stau nemiscat si doar sa ascult fiecare sunet ce apartine decorului in care ma aflu. Fac parte dintr-o piesa de teatru a sufletului ? sunt personajul principal in piesa sufletului meu. Asa cum spunea si Stanislavski , actorul trebuie sa isi puna intrebarea : Ce as fi facut eu daca m-as fi aflat in aceeasi situatie cu personajul meu ? Sunt in cautarea raspunsului.. "
foarte fain...te rupe un pic de realitate...e pacat ca nu ne putem rupe mai des de jungla de care vorbesti tu...intr-un anume fel depindem de ea si ea intr-o anumita masura depinde de noi..e pacat ca sunt urme de lasitate, invidie si egoism in jurul nostru dar e frumos cand vezi ca mai sunt si urme de vise, iubire si sperante...
RăspundețiȘtergere